giamad' a s'apellu de ti' Austinu poeta de 95 annos

Giamad’ a s’apellu a de ti’ Austinu

Austinu Nieddu , 95 annos de Lei:

Frima s'est sa rod' 'e sa poesia
in ferias poetes sunt andados
no este chi si sunt imentrigados
de prosighire sa vena nodìa
cand'ant esser de nou rientrados
chi la torrent allegra e prus bia...
...pritte chi sos poetas si amudant
sa candela poetica s'istudat...

Deo no lu naro pro rimproveru
dognun'est mer' a inue andare
s' idea de un' 'ezzu e poveru
est chi no est cos' 'e irbandonare
ne de che la ponner in ricoveru
ca es cosa fitian' 'e gosare...
...ammentadebos semper d' una cosa
chi sa poesia est ispassosa...

Francesco Nolis ‎*

eccomi presente tzi'austinu
ma poeta no mi potho giamare
ca no tenzo cussu donu divinu
deus no mi l'ha cherfidu donare
in ferias non soe miserinu
mai 'nde appo pottidu gosare
e in cust'era dae mal' in peus
parimos castigados dae deus

Francesco Canova 

Iscusade o tiu Austinu
su talentu como s'est riposende
ca su caldu est tropo fatatende
amus bisonzu de umbra umbrinu
e sisi buffada calchi tazza de inu
sas venasa subitu sun'arterende
esende tropo forte sa calura
ispetamus a cado est fiscura..

Salvatore Sini 

Nieddu...a tie gaghimus s'inchinu
ca pur'apende cussa bell' edade
mantenes sensos e cherveddu finu
ca musa ses de bona calidade.
A malu no la lees Austinu
ca cun tegus torramus a cantare.
No finit mai sa ozza...maicantu
e amus a torrare ...in bonu cantu.



Lacrime Di Stelle Una 

‎* oh
tziu austinu non tenzada idea
si calencunu este inoghe assente
e si custus faeddos lu recrea
torro cun custa strofa a su presente
si puru scarsa ès custa rima mea
in rima lu saludu caramente
si puru spesso mi devo assentare
de zertu no ès ca m'apo a irmentigare .

Giuseppe Pintore

No amus finidu sas provistas,
pro chi sa poesia no es costante.
Onni tantu torramos a sas pistas
mancari como pagu si cante.
In s'istiu cantan'is professionistas
e si cagliana sos diletante.
In s'ijerru de nou bi semus fissos
cantamus nois e si caglian'issos.

Pero rejone tenet tiu Austinu
como sa zente es vacantziera.
Caronte cun Minosse in carrera
cun su calore bi fin de continu.
Como Ulisse nos faghet a bisera
E sos poetas non tenen pedinu.
De si setzere un'uscuta a cantare
c'a sa poesia preferini su mare.

Lussorio Cambiganu

 Sas bostras sun paraulas nodidas
Chi falan dae s’aera cristallina
Zeltus sas musas no cheren olvidas
Ca nos s’ atacan che sa ‘erighina
Cando sas poesias sun finidas
Totu su mundu si falat a chejina
Est propriu gai comente narat isse
Tzi’ Austinu.. tand’ est s’apocalisse.